Guvernul României pregătește o reformă majoră a pensiilor speciale, cu accent pe cele acordate magistraților, în încercarea de a corecta inechitățile și de a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului. Proiectul, aflat în stadiu de elaborare, vine după ce tentativele anterioare au fost blocate de decizii ale Curții Constituționale, generând noi dezbateri privind echitatea și impactul bugetar al pensiilor din justiție.

Una dintre măsurile centrale ale reformei vizează alinierea vârstei de pensionare a magistraților la standardul general de 65 de ani, aplicabil altor categorii profesionale. În prezent, magistrații se pot pensiona la vârste mult mai tinere, uneori chiar sub 50 de ani, dacă îndeplinesc condiția de vechime de 25 de ani. Noul proiect propune o tranziție către pensionarea la 65 de ani, care va intra în vigoare din 1 ianuarie 2026, fără o creștere etapizată, așa cum era prevăzut în variantele anterioare ale legii.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a subliniat importanța acestei măsuri: „Aici vom avea o creștere a vârstei de pensionare. Asta este o certitudine. Vrem să ducem vârsta până la 65 de ani. Este o egalizare și, pe de altă parte, ceea ce în trecut a reprezentat o țintă graduală.”

O altă schimbare semnificativă vizează reducerea ratei de înlocuire, adică procentul din veniturile salariale reflectat în pensie, de la 80% la 65%. Acest lucru va duce la diminuarea valorii pensiilor speciale ale magistraților, care au fost criticate pentru sumele lor ridicate.

Totuși, magistrații vor avea în continuare posibilitatea de a se pensiona anticipat, dar cu penalizări financiare. Pensia va fi redusă proporțional cu anii lipsă până la vârsta standard de 65 de ani, prin aplicarea unui indice de corecție. „Poți ieși anticipat la pensie înainte de vârstă, cu penalizare, la fel cum se întâmplă și la pensiile obișnuite,” a explicat ministrul Muncii.

Reforma este elaborată de un grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Muncii și Ministerului Justiției, cu un termen de finalizare de câteva săptămâni. Proiectul va fi supus dezbaterii parlamentare, dar rămâne un subiect sensibil, mai ales după ce Curtea Constituțională a respins o propunere anterioară, considerând că o creștere bruscă a vârstei de pensionare este neconstituțională.

Criticii, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), au avertizat că noile măsuri ar putea accelera pensionările anticipate, peste 60 de cereri fiind deja depuse de magistrați în contextul discuțiilor despre reformă. În 2025, vârsta medie de pensionare a judecătorilor este de 52 de ani, comparativ cu 58 de ani în perioada 2010-2011, reflectând impactul instabilității legislative.

Pensiile speciale ale magistraților, care pot ajunge la sume considerabile, au fost un subiect controversat, fiind percepute ca disproporționate față de cele ale altor categorii de pensionari. Reforma face parte din angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care impune reducerea inechităților în sistemul de pensii. România riscă să piardă fonduri europene dacă aceste reforme nu sunt implementate.

Proiectul, care urmează să fie finalizat și dezbătut în Parlament, va testa capacitatea autorităților de a echilibra nevoile magistraților cu sustenabilitatea bugetară, într-un context marcat de tensiuni și așteptări publice ridicate.