Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au fost preveniți încă din august de către experți că România ar putea ajunge în incapacitate de plată dacă nu sunt adoptate măsuri ferme pentru reducerea deficitului. Un material „strict confidențial” transmis de Ministerul Finanțelor către cele mai înalte instituții ale statului a fost dezvăluit de Europa Liberă.

Liderii Iohannis, Ciolacu și Ciucă cunoșteau gravitatea situației

Europa Liberă a intrat în posesia a șase documente oficiale, toate marcate „strict confidențial”, care dovedesc că, în perioada august-decembrie 2024, cei trei lideri politici au primit în mod repetat informări cu privire la riscul unui deficit bugetar mult mai mare decât cel prevăzut inițial.

Un exemplu este raportul intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 în funcție de execuția bugetară din primele 9 luni”, semnat de fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș, alături de doi secretari de stat și de fosta conducere ANAF, în care se preciza că situația fiscală este alarmantă. Documentul arăta clar că bugetul se degradează accelerat și că sunt riscuri serioase în lipsa unor intervenții rapide.

Avertismentul, cu mențiunea „strict confidențial” și „URGENT”, a fost expediat pe 31 octombrie 2024, prin poșta militară a SRI, către Administrația Prezidențială, Guvern și Parlamentul României.

Fostul ministru Marcel Boloș a explicat că nivelul de clasificare a fost ales din cauza riscului ca publicarea acestor date în presă să declanșeze panică pe piețele financiare, punând sub semnul întrebării abilitatea țării de a-și achita obligațiile. „În 2024, toți actorii politici afirmau că nu se impun creșteri de taxe sau impozite; doar eu am transmis astfel de atenționări. Execuția bugetului era publicată lunar, iar evoluția negativă era evidentă”, a spus Boloș pentru Europa Liberă.

La sfârșitul mandatului său, în decembrie 2024, deficitul ajunsese la 8,43%. Până la finalul anului, România a încheiat cu un deficit de 9,3% din PIB, ceea ce însemna aproximativ 153 de miliarde de lei.

Ultimul raport destinat președintelui Iohannis, premierului Ciolacu și liderului PNL Ciucă conținea măsuri urgente pentru evitarea intrării în incapacitate de plată: reducerea cheltuielilor pentru salariile bugetarilor, eliminarea sporurilor și tichetelor de vacanță, limitarea angajărilor în sectorul public și revizuirea beneficiilor unor categorii de angajați. Documentul avertiza că fără aceste decizii, deficitul din 2025 ar putea ajunge la 14,3% din PIB – de aproape cinci ori peste limita impusă la nivel european.

Printre soluțiile propuse se regăseau și înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor la valorile din 2024, fără actualizarea cu rata inflației.

Fostul premier Marcel Ciolacu a declarat pentru Europa Liberă că principalul motiv al creșterii deficitului a fost investițiile realizate de guvern în economia națională.

“Dacă prin absurd am tăia acest buget, atunci deficitul Romaniei ar fi sub 3%. Însă nu am mai avea autostrăzi, școli, spitale sau rețele de apă și canalizare. Acest model a făcut să nu avem recesiune economică, așa cum s-a întâmplat deja în Germania, Austria sau Ungaria și să atingem un record în ceea ce privește numărul de salariați (peste 5,2 milioane)”.

Guvernul Bolojan a adoptat măsuri dure pe fondul crizei bugetare

La 2 iulie, după ședința coaliției în care s-au aprobat noile politici fiscale, premierul Bolojan a precizat că situația bugetară este extrem de serioasă și că se impun acțiuni imediate. Potrivit acestuia, amânarea deciziilor ar fi dus România în pragul incapacității de plată.